Etnobotanicele pisicilor

Cătuşnica sau iarba-mâţei are asupra multor pisici efectul unui soi de drog, provocându-le comportamente ciudate: pisicile se rostogolesc pe jos, se zvârcolesc, îşi freacă botul de tot felul de obiecte, uneori salivează. Ce anume le face să se comporte astfel?

Cătuşnica (Nepeta cataria), o plantă înrudită cu menta, conţine, printre altele, o substanţă numită nepetalactonă. Când o felină inhalează nepetalactonă, aceasta ajunge la receptorii din mucoasa nazală a animalului, legându-se chimic de molecule din structura acestora, ceea ce declanşează un semnal ce activează neuronii senzitivi din creier.

Este stimulată astfel activitatea bulbului olfactiv din creier, a amigdalei – zonă cerebrală care controlează reacţiile emoţionale – şi a hipotalamusului, implicat în reglarea funcţiilor hormonale.

Se crede că nepetalactona ar imita un feromon secretat de pisici. (Feromonii sunt substanţe secretate de animale şi care au rol  în interacţiunile dintre indivizii aceleiaşi specii, declanşând reacţii emoţionale şi comportamentale din partea acestora.)

De altfel, cătuşnica nu e singura plantă care determină reacţii intense din partea pisicilor. Valeriana, de exemplu, conţine actinidină, care acţionează ca stimulant asupra pisicilor. 

Când pisicile găsesc cătușnică, se comportă ciudat vreo 10 min, cât timp sunt sub efectul nepetalactonei apoi, desi ele continuă să se frece sau să molfăiască planta, pentru următoarea jumatate de oră ele sunt temporar imune la efectele plantei. După aceasctă perioadă refractară, efectul de susceptibilitate se reia.

Nu toate pisicile reacţionează la fel la cătuşnică; se consideră că răspunsul la această plantă este determinat ereditar şi 70-80% dintre pisici reacţionează la prezenţa acestei plante.

Asupra oamenilor, cătuşnica nu are acelaşi efect, deoarece aparatul olfactiv uman şi creierul omului sunt diferite de cele ale felinelor.